Obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene în materie de mediu au nevoie de investitori responsabili și de instrumente financiare adecvate. Obligațiunile „verzi” au apărut, în anul 2008, emise de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ca răspuns la o cerere a fondurilor scandinave de pensii. Șapte ani mai târziu, Banca Mondială a lansat obligațiuni în valoare de 8 miliarde dolari, denominate în 17 monede diferite, bani care au fost utilizați pentru finanțarea unor proiecte de investiții care aveau ca obiectiv reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Așadar, de o bună bucată de vreme, „green bond”, cum sunt numite obligațiunile „verzi”, sunt tot mai utilizate, chiar dacă experții sunt de acord că aceste instrumente de finanțare se află încă la un nivel destul de scăzut și potențialul lor de creștere este mare. Respectiv, anul trecut, „green bonds” erau de aproximativ 255 miliarde euro, cu 50% mai mult decât anul precedent, iar estimările arată că valoarea lor va crește anul acesta la 323 miliarde euro.

Dar, au căpătat și o altă dimensiune, o dată cu programul Uniunii Europene numit „Pactul Verde”, care își propune ținte ambițioase în materie de mediu. Este vorba despre o reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în anul 2030 și atingerea unui prag neutru de emisii, până în anul 2050.

În acest context, termenii se schimbă. Nu este vorba doar despre obligațiuni „verzi”, ci despre finanțări sustenabile care susțin investițiile în proiecte prin care se obține o îmbunătățire a condițiilor de mediu. Se poate spune că, pentru prima dată, se pune foarte tranșant problema responsabilității financiare a investitorilor.

Iar piața a luat-o, ca de obicei, înaintea reglementărilor. Există deja emisiuni de obligațiuni „verzi” în valoare de sute de miliarde de euro, iar, în ultimii ani, Comisia Europeană a organizat un grup de experți tehnici, din care fac parte specialiști din diverse domenii, pentru a crea o așa-numită „taxonomie”, un termen imposibil de tradus în limba română.

În contextul obligațiunilor „verzi”, prin taxonomie, Comisia Europeană se referă la crearea unui sistem de principii și de clasificare pe baza căruia o activitate economică este considerată durabilă și ecologică. Grupul de experți a început să lucreze în vara anului 2018, este format din 35 de specialiști din domenii diverse, din mediul universitar, din zona societății civile, din sectorul financiar sau din companii, plus observatori desemnați de instituții internaționale. În următoarele săptămâni, experții își vor prezenta planul, dar acesta stârnește deja controverse.

Până atunci, companiile și piețele nu pierd timpul. Firmele se finanțează prin intermediul obligațiunilor „verzi”. Inclusiv, în România. De exemplu, astăzi, compania Alive Capital a lansat primele obligațiuni „verzi” din România. Firma activează pe piața de energie electrică, respectiv gestionează și tranzacționează energia produsă de un portofoliu de 470 MW din centrale de producere a energiei din surse regenerabile. Cea mai mare parte a cifrei de afaceri a firmei provine din vânzarea energiei electrice și din managementul activelor.

Firma Alive Capital emite obligațiuni în valoare totală de 10 milioane de lei, fonduri pe care compania îi va utiliza pentru a realiza investiții în producerea de energie electrică din surse regenerabile. Obligațiunile vor fi vândute printr-un plasament privat, la o dobândă de 8% pe an, cu scadența finală în noiembrie 2023. Compania anunță că în termen de un an se va face o cerere de admitere la tranzacționare a obligațiunilor la sistemul administrat de Bursa de Valori București.

Este o premieră interesantă. Profilul companiei și proiectul de investiții pentru care vor fi folosiți banii împrumutați se încadrează în categoria „green bonds”. Uniunea Europeană pregătește stabilirea unor criterii care vor ajuta investitorii să stabilească activitățile economice durabile din punct de vedere ecologic. Până atunci, însă, companiile și investitorii se pot dovedi responsabili tranzacționând obligațiunile „verzi” aflate în piața financiară.

(Sursa: rfi.ro)